Când am citit prima oară Shogun-ul lui James Clavell, prin clasa a opta, îmi doream să mă fac japonez când mă fac mare. Am mai crescut un pic și-am aflat de la Eiji Yoshikawa povestea lui Musahi, iar asta m-a făcut să iubesc și mai tare lumea asta îndepărtată și misterioasă, care-i acum atât de greu încercată.
De câteva zile încoace asist neputincios, ca toată lumea, la teribila tragedie a poporului nipon, și în ciuda imaginilor cutremurătoare pe care le văd la știri, îmi doresc în continuare să fiu japonez, chiar dacă bieții oameni din Țara Soarelui Răsare sunt ba zguduiți de cutremure, ba luați de tsunami, ba iradiați de Fukushima.
Sunt multe lucrurile minunate pe care cultura japoneză le-a dat lumii de-a lungul timpului. Eu am ales zece motive strict personale care mă fac, în continuare, să-mi doresc să mă fac japonez, când mă fac mare – dacă mă mai fac.
Iată-le:
- pentru Bushido, hiragana, kanji, samurai și katana
- pentru Ceremonia Ceaiului
- pentru muntele Fuji
- pentru florile de cireș
- pentru muzica lui Kitaro
- pentru Sony și Nikon
- pentru că japonezii au încredere în autoritățile lor
- pentru că autoritățile lor au încredere în japonezi
- pentru că ei au un Împărat, iar noi suntem conduși de un păcălici
- pentru că în Japonia Boc și-ar fi făcut seppuku de mult.
Eu sunt de acord cu punctele 2, 5, 6, 9, 10. bun post.
bafta Ilie.
Pentru ca:
- nu se calca in picioare pentru ajutoare. daca mai sunt doua paini pe raft, japonezul ia una. ca sa-i ramana cealalta, celui din spate.
- pentru femeia care si-a pierdut intreaga familie dupa cutremur, iar a doua zi era inapoi la serviciu, cu argumentul ca trebuie sa-i sprijine pe cei care lupta pentru salvarea natiunii
- pentru Spirit. http://nadinanedelea.ro/2011/03/19/vreau-sa-fiu-japonez/
DAA
nice. as vrea sa vizitez Japonia, dar acum cu problema aia nasoala cu radiatiile … 
As mai adauga eu cateva motive: pt ikebana, pt anime-uri si pt J-pop/J-rock